In Bulgarian In Macedonian In Serbian
Cresterea animalelor este data ca fiind una dintre industriile cu cea mai semnificativa amprenta asupra mediului, inclusiv si in ceea ce priveste generarea de ape uzate. Totusi, sectorul este de o importanta cruciala, cu un impact direct asupra societatilor moderne, in special pe teritoriul Europei, unde teritorii relativ mici sunt dens populate. Prin ce difera fermele de animale, care sunt practicile de tratare a apelor uzate si care sunt tendintele globale – raspuns la aceste intrebari a cautat BalkanEngineer.com de la ing. Dobromir Simidchiev, manager al companiei Hydrolia, care se ocupa de administrarea activelor de apa din industrie si este partener al unora dintre cele mai mari intreprinderi zootehnice.
“Fermele crescatoare de porci, vaci si pasari domestice lasa cea mai mare amprenta asupra mediului. In diverse locuri din Europa, exista un numar mare de ferme relativ mici si mijlocii in care, de exemplu, sunt crescute cate 500, 1000 pana la 5000 de animale. Prin urmare, sunt diferite si abordarile privind colectarea si tratarea apelor uzate si a deseurilor de ingrasaminte”, a explicat ing. Simidchiev.
Principiul de colectare a apelor uzate este urmatorul: Animalele sunt crescute in grajduri mari, pe grilaje de beton, sub care se afla rezervoare/canale/camine cu o cantitate mica de apa (perna de apa). Deseurile se aduna in ele, acestea fiind evacuate periodic prin gravitatie, fiind partial golite. Golirea si dezinfectarea completa se efectueaza atunci cand in grajdul respectiv nu sunt animale. “Vorbind despre ferme cu numar intre 40 000 si 100 000 de animale, fractia gunoiului de grajd poate ajunge la o cantitate de aproximativ 800 – 1000 m3 pe zi”, a precizat ing. Simidchiev.
Odata scoasa din camine, fractia trece printr-un proces de separare pentru a desparti faza uscata de cea lichida, care poate fi folosita pentru fertilizare in agricultura.
Practica implica cel mai adesea tratarea anaeroba a fractiei de gunoi de grajd in rezervoare de metan, unde energia este preluata, in urma caruia se obtine biogaz. Poate fi utilizat pentru nevoile energetice proprii ale fermei, inclusiv pentru energia termica in sezonul de iarna prin cogenerare. “Astfel de instalații au de fapt o valoare comerciala serioasa, putandu-se transforma si intr-o afacere separata. In primul rand, in rezervorul de metan pot fi adaugate ai alte substante organice, cum ar fi deseuri alimentare si vegetale. In al doilea rand, metanul astfel produs este de fapt o energie obtinuta din biomasa, care pana de curand tarile erau obligate sa o cumpere la preturi mai mari. Odata cu liberalizarea pietei de energie, acest lucru s-a schimbat, dar chiar daca biogazul este folosit doar pentru nevoi proprii, proiectul merita – investitia are o perioada de rambursare de aproximativ 5-6 ani”, a explicat ing. Simidchiev.
Adresa: Sofia 1748, rruga 6 "Mikhail Tenev"
Telefon: +359 879 900 839
E-mail: office@hydrolia.bg
Sursa material foto: Hydrolia, canva.com